Acordul de parteneriat ETAF cu Parlamentul European pentru alegerile europene
ETAF a semnat săptămâna trecută un acord de parteneriat cu Parlamentul European în perioada premergătoare alegerilor europene. Obiectivul acordului este de a amplifica impactul campaniilor de comunicare ale PE pentru a sprijini implicarea democratică în UE și de a încuraja cetățenii să meargă la urne în perioada 6-9 iunie. De ce este important să votăm la alegerile europene din 2024? Alegerile europene nu sunt doar un eveniment de rutină, ci sunt un moment esențial în care cetățenii aleg în mod direct eurodeputații care vor modela noi legi care ne vor afecta viața de zi cu zi și locurile de muncă. Votul este esențial pentru a consolida bazele democrației și pentru a asigura o Europă prosperă. Dacă nu votați, alții vor decide pentru dvs. Dacă doriți să vă asigurați că obțineți toate informațiile relevante pentru votul din țara dvs., utilizați funcția „Amintește-mi să votez”.
Reforma fiscală din Pilonul 1 al OCDE va fi amânată până în luna iunie
Într-o declarație publicată joi, 30 mai, după o întâlnire de trei zile la Paris, copreședinții Cadrului general incluziv OCDE/G20 privind BEPS, Marlene Nembhard-Parker (Jamaica) și Tim Power (Marea Britanie), au declarat că acest cadru general incluziv este „aproape de finalizarea” negocierilor privind un pachet final referitor la Pilonul 1 [care include un text al Convenției multilaterale (MLC) pentru suma A și un cadru general pentru suma B] cu scopul de a ajunge la un acord final oportun pentru a deschide MLC pentru semnare până la sfârșitul lunii iunie. Franța și Brazilia și-au exprimat deja interesul de a găzdui o ceremonie de semnare cât mai curând posibil după ce MLC este deschis pentru semnare. În cadrul reuniunii G7 din 25 mai, ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti ar fi declarat că, din cauza opoziției politice și tehnice din partea Indiei și Chinei față de suma B, termenul-limită din iunie ar putea fi ratat. În ciuda dificultăților din Cadrul general incluziv, miniștrii de finanțe ai G7 au declarat în comunicatul lor final că implementarea soluției pe doi piloni rămâne prioritatea lor principală. În cadrul reuniunii sale, Cadrul general incluziv a discutat, de asemenea, o serie de subiecte, inclusiv implementarea și impactul standardelor minime BEPS, oportunitățile de a extinde în continuare raza de acțiune a acestui impact prin asistență tehnică și consolidarea capacităților, statutul și experiența în ceea ce privește implementarea impozitului minim global, planurile de participare la ceremonia de semnare a Normei privind impozitarea, care va avea loc la Paris la 19 septembrie 2024, precum și lucrările în curs de desfășurare privind politica fiscală și la delegarea interesului pentru rolul impozitelor în tratarea inegalității.
OECD declară că este nevoie de eforturi suplimentare pentru soluționarea litigiilor din Pilonul doi
Țările ar trebui să continue să lucreze la abordări pentru soluționarea litigiilor legate de normele globale privind impozitul minim, a declarat OCDE în raportul său privind progresele înregistrate în 2024 despre cooperarea fiscală pentru secolul XXI, pregătit pentru reuniunea miniștrilor de finanțe din G7. În raport se arată că ar putea exista situații în care întreprinderile multinaționale să fie supuse impozitului minim global în mai multe jurisdicții în ceea ce privește același rezultat al impozitului redus, adăugând că administrațiile fiscale ar putea să nu fie de acord cu privire la modul de calculare a impozitului pentru aceeași entitate cu impozitare redusă din grupul întreprinderilor multinaționale. Acest lucru ar putea crea incertitudini în aplicarea și administrarea impozitului minim global. Un mecanism de soluționare a litigiilor ar trebui să definească în mod clar circumstanțele în care o incoerență în aplicarea normelor a dat naștere unui litigiu care a fost eligibil pentru a fi introdus în cadrul procedurii de soluționare a litigiilor. Este important să se stabilească un temei juridic pentru orice mecanism de soluționare a litigiilor, care ar putea lua forma unui instrument multilateral, a unui model de instrument bilateral sau a unei legislații interne bazate pe un model comun, a spus OCDE. OECD a declarat anterior că explorează posibile mecanisme de soluționare a litigiilor, GLOBE, inclusiv o convenție multilaterală și o abordare internă. Organizația a susținut că multe părți interesate externe și-au exprimat sprijinul pentru un instrument multilateral pe baza faptului că acesta ar oferi o mai mare securitate juridică. Alte două runde de îndrumări administrative ale OCDE privind normele GLOBE sunt așteptate în 2024 și ar putea acoperi această problemă.
OECD lansează îndrumări suplimentare privind CbCR
OCDE a publicat luni, 27 mai, îndrumări suplimentare privind implementarea raportării pentru fiecare țară în parte, pentru a clarifica tratamentul dividendelor primite de la alte entități constituente dintr-un grup multinațional de întreprinderi. Țările care participă la OCDE și G20 s-au angajat să implementeze raportarea CbC, care a fost prezentată în raportul de acțiune 13 al proiectului OCDE privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor. Acțiunea 13 impune întreprinderilor multinaționale mari să depună un raport CbC în fiecare an, care să furnizeze suma veniturilor, profitului înainte de impozitul pe profit și impozitului pe profit plătit și acumulat pentru fiecare jurisdicție fiscală în care își desfășoară activitatea. Cadrul general incluziv BEPS a clarificat cum se raportează în Tabelul 1 plățile primite de la alte entități constituente, asigurând un tratament consecvent al plăților între jurisdicții într-un raport CbC. La întocmirea rapoartelor CbC, grupurile de întreprinderi multinaționale ar trebui să se asigure că plățile tratate ca dividende în jurisdicția fiscală a plătitorului sunt excluse din totalul veniturilor și al profitului (pierderii) înainte de impozitul pe profit. În cazul în care o plată de la o entitate constitutivă este tratată ca orice altceva decât un dividend în jurisdicția fiscală a plătitorului, aceasta ar trebui să fie inclusă în totalul veniturilor și al profitului (pierderii) înainte de impozitul pe profit, conform îndrumărilor. OCDE a declarat că acest lucru este în concordanță cu îndrumările Pilonului doi publicate în decembrie 2023. Îndrumările recomandă ca membrii Cadrului general incluziv să pună în aplicare noile îndrumări cât mai curând posibil. Îndrumările se aplică pentru exercițiile fiscale de raportare ale grupurilor de întreprinderi multinaționale care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date.
OCDE emite îndrumări pentru a elabora strategii naționale împotriva criminalității fiscale
Pe 29 mai, OCDE a publicat raportul Elaborarea unei strategii naționale împotriva infracționalității fiscale – elemente și considerente de bază. Scopul acestui raport este de a sprijini jurisdicțiile care doresc să pună în aplicare principiul 2 din Recomandarea OCDE a Consiliului privind cele zece principii globale pentru combaterea infracționalității fiscale. Principiul 2 recomandă ca jurisdicțiile să elaboreze o strategie de combatere a infracțiunilor fiscale, care să includă identificarea riscurilor și amenințărilor existente și emergente, precum și mecanisme de revizuire periodică și monitorizare a implementării și a eficacității strategiei. În special, raportul subliniază importanța înțelegerii riscurilor, care vor include amenințări și vulnerabilități, ca parte a elaborării sau revizuirii unei strategii naționale privind infracționalitate fiscală. De asemenea, subliniază importanța utilizării unei game largi de surse de informații și de contribuții de la alte părți interesate, atât din sectorul public, cât și din cel privat. În plus, acesta stabilește orientări pentru elaborarea strategiei în sine, pe baza rezultatelor evaluării riscurilor de infracționalitate fiscală, inclusiv stabilirea unor obiective măsurabile, stabilirea de priorități pentru riscuri, identificarea acțiunilor-cheie și comunicarea strategiei pe plan intern și extern. Raportul conține și trei studii de caz privind elaborarea strategiilor naționale de combatere a infracționalității fiscale din Chile, Statele Unite și Regatul Unit.
Fiji și Moldova se alătură Cadrului general incluziv OECD cu privire la BEPS
Fiji și Moldova s-au alăturat Cadrului general incluziv OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS), a anunțat OCDE, marți, 28 mai. Prin calitatea lor de membri, Fiji și Moldova s-au angajat, de asemenea, să trateze provocările fiscale ce decurg din digitalizarea economiei, participând la soluția pe doi piloni pentru a reforma normele internaționale de impozitare și pentru a se asigura că întreprinderile multinaționale (MNE) plătesc o cotă echitabilă de impozitare oriunde își desfășoară activitatea. Colaborând pe picior de egalitate cu ceilalți 145 membri ai Cadrului general incluziv, Fiji și Moldova vor participa la implementarea pachetului BEPS pentru combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea coerenței normelor fiscale internaționale și asigurarea unui mediu fiscal mai transparent.
Franța și Germania elaborează o agendă comună pentru a stimula competitivitatea și creșterea economică a UE
Marți, 28 mai, Franța și Germania au publicat o nouă agendă pentru stimularea competitivității și creșterii economice în Uniunea Europeană în următorii cinci ani și un aviz comun în Financial Times. Documentul propune, în special, o contribuție comună la Agenda strategică a UE, subliniind necesitatea menținerii statutului Europei de lider industrial și tehnologic, în tranziția ei spre o economie neutră din punct de vedere climatic. Printre numeroase propuneri, de la Acordul verde la mobilitate, cele două țări propun optimizarea pieței unice prin reducerea barierelor nejustificate din calea acesteia, pentru a spori integrarea economică, pentru a promova transformarea structurală și pentru a stimula creșterea productivității. Aceasta include abordarea fragmentării în telecomunicații, digitalizare și alte sectoare-cheie. Salutând recenta prezentare a raportului la nivel înalt al lui Enrico Letta privind piața unică, se subliniază necesitatea elaborării de către Comisia Europeană a unei noi strategii orizontale pentru o piață unică modernizată în acest sens. De asemenea, cele două țări așteaptă cu nerăbdare prezentarea viitorului raport al lui Mario Draghi privind competitivitatea și continuarea lucrărilor privind recomandările lor.
Pachetul AML traversează etapa finală a procedurii de adoptare
Consiliul UE a adoptat joi, 30 mai, pachetul de noi norme privind combaterea spălării banilor. Toate normele care se aplică sectorului privat vor fi transferate într-un nou regulament direct aplicabil, în timp ce o directivă va trata organizarea autorităților naționale competente care luptă împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului (combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului ). Regulamentul armonizează normele privind combaterea spălării banilor pentru prima dată în întreaga UE. Acesta extinde normele privind combaterea spălării banilor la noile entități obligate, cum ar fi majoritatea sectorului cripto, comercianții de bunuri de lux, cluburile de fotbal și agenții acestora. Regulamentul stabilește, de asemenea, cerințe mai stricte de verificare prealabilă, reglementează beneficiarii reali și stabilește o limită de 10.000 EUR pentru plățile în numerar, printre altele. Aceasta este ultima etapă a procedurii de adoptare. Textele vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE și vor intra în vigoare. Regulamentul privind combaterea spălării banilor se va aplica la trei ani de la intrarea în vigoare. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune unele părți ale directivei privind combaterea spălării banilor și trei ani pentru altele. AMLA va avea sediul la Frankfurt și va începe operațiunile la jumătatea anului 2025.
ECJ AG spune despre comunicarea cu clienții că este protejată de DAC6 de privilegiul profesional legal al avocaților
Într-un aviz emis joi, 30 mai (cauza C-432/23), avocatul general al Curții Europene de Justiție, Juliane Kokott, a afirmat că autoritățile fiscale nu pot utiliza, în general, Directiva (UE) 2011/16 a Consiliului privind cooperarea administrativă în materie fiscală (DAC6) pentru a obliga firmele de avocatură să predea consilierea clienților. Dna Kokott a stabilit că privilegiul profesional legal are, în general, întâietate față de legislația națională și protejează o firmă de avocatură de prezentarea informațiilor privind consilierea pe care a furnizat-o unui client chiar și atunci când primește o solicitare de informații din partea autorităților fiscale. Legislația națională a fiecărui stat membru poate și trebuie să stipuleze condițiile, domeniul de aplicare și limitele obligației de cooperare a avocaților, în calitate de deținători de informații, în contextul schimbului de informații la cerere în temeiul Directivei 2011/16. În acest sens, dreptul intern trebuie, în special, să permită autorității competente să găsească un echilibru de la caz la caz între obiectivele de interes general, pe de o parte, și protecția conferită de privilegiul profesional legal, pe de altă parte, a concluzionat ea. Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii, iar Curtea va trebui să decidă dacă va respecta sau nu aceste recomandări.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.
