Reacția ETAF la dezvăluirile „Pandora Papers”

Marți, 26 octombrie, ETAF a reacționat la rezoluția Parlamentului European adoptată în sesiunea plenară la 21 octombrie, făcând apel la UE pentru a trage concluziile necesare în urma investigației „Pandora Papers”. ETAF sprijină abordarea ambițioasă stabilită în text și este de acord că evaziunea fiscală este o infracțiune penală contrară interesului general al UE și care trebuie combătută cu determinare. Totuși, ETAF se opune suspiciunii generale la adresa intermediarilor, introdusă de text, și susține rolul pozitiv al consilierilor fiscali pentru societatea noastră, punând în evidență necesitatea păstrării secretului profesional, o valoare fundamentală a exercitării profesiei. De asemenea, ETAF a subliniat că, în acest moment, rămâne de văzut câți consilieri fiscali din organizații reglementate sunt implicați în „Pandora Papers”. ETAF a lansat o cercetare în rândul membrilor săi pentru a obține o perspectivă mai bună asupra acestei probleme.

Liderii G20 susțin reforma fiscală corporativă globală

Duminică, 31 octombrie, la Roma, liderii statelor G20 au susținut acordul politic final, convenit la 8 octombrie între 136 de state la nivelul OCDE, referitor la soluția pe doi piloni de tratare a provocărilor fiscale generate de digitalizarea economiei. Într-o declarație publicată la finalul ședinței, miniștrii fac un apel către Cadrul incluziv OECD/G20 cu privire la BEPS, „de a elabora rapid regulile modelului și instrumentele multilaterale așa cum s-a convenit în calendarul de lucru furnizat în Planul detaliat de implementare, cu scopul de a se asigura că noile reguli vor intra în vigoare la nivel global în 2023”.

Excluderile vor scădea semnificativ veniturile UE din impozitul minim global

Observatorul fiscal al UE a publicat miercuri, 27 octombrie, noi simulări ale efectelor impozitului minim global de 15%, stabilit în Acordul fiscal al OCDE asupra veniturilor. Studiul arată că excluderile agreate bazate pe fondul economic vor scădea veniturile generate de impozitul minim. În acordul încheiat în octombrie 2021, profiturile egale cu 10% din active plus 8% din masa salarială sunt scutite de la impozitul minim pentru primul an fiscal. Această scutire va reduce veniturile de la 83 de milioane de euro la 64 de milioane de euro sau cu 23% din veniturile încasate pentru UE-27, conform Observatorului fiscal al UE. Potrivit acestuia, pe parcursul a zece ani, ratele excluderilor vor scădea progresiv la 5% din active și masa salarială, dar tot vor reduce încasările veniturilor cu circa 12 miliarde de euro sau cu 14%.

Eurodeputații consultă experții cu privire la crearea unui cadru general european privind impozitul reținut la sursă

Miercuri, 27 octombrie, eurodeputații din subcomisia FISC a Parlamentului European au discutat cu experți în fiscalitate despre cele mai bune moduri de a reforma sistemele privind impozitul reținut la sursă din Europa. Atât eurodeputații, cât și experții au exprimat necesitatea de îmbunătățire a sistemului actual, în special în contextul dezvăluirilor din „Dosarele CumEx 2.0” de săptămâna trecută. Profesor Nadine Riedel, de la Institutul pentru Economie Publică și Regională de la Universitatea din Münster, a afirmat că un mecanism de scutire la sursă ar fi o cale bună de progres, iar Profesorul Lorenz Jarass, de la Universitatea Wiesbaden, a propus reținerea la sursă pentru toate plățile de dobândă și redevențe fără nicio scutire la sursă, deoarece acest lucru sprijină erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor, potrivit acestuia. Marlies De Ruiter, reprezentant al EY, a explicat cum tehnologia, în special tehnologia blockchain, se poate implica în reducerea posibilităților de fraudă. Paul Gisby, de la Accountancy Europe, a sprijinit, de asemenea, elaborarea unui cadru general pan-european, cu mecanisme digitalizate naționale pentru rambursări și scutiri.

Scandalul „LuxLetters”: CE afirmă că până acum nu există probe ale încălcării legislației UE

Joi, 28 octombrie, eurodeputații de la subcomisia FISC a Parlamentului European au dezbătut investigația „LuxLetters”, în urma căreia, în iulie 2021, au fost dezvăluite suspiciuni cum că multinaționalele înregistrate în Luxemburg utilizează o lacună din sistemul fiscal al țării pentru a eluda regulile de transparență ale UE și pentru a plăti mai puține taxe. Reinhard Biebel, Directorul Departamentului pentru Politică Fiscală și Cooperare Directă de la Comisia Europeană, a declarat că, pe baza unei prime analize, CE nu a găsit nicio dovadă conform căreia în Luxemburg există o practică de a eluda dispozițiile UE privind raportarea. Acesta a adăugat că CE lucrează la cea de-a opta revizuire a Directivei privind Cooperarea Administrativă (DAC8) și extensia acesteia care vizează criptomonedele, dar în acest context, CE va avea în vedere unele schimbări suplimentare puse în evidență de „Pandora Papers”, cum ar fi extinderea domeniului de aplicare pentru a include persoanele fizice. Președintele subsomisiei FISC, Paul Tang, a regretat faptul că ministrul de finanțe al Luxemburgului, Pierre Gramegna, a refuzat să ia parte la ședință. În schimb, Gramegna a furnizat înainte de această întâlnire o declarație scrisă de două pagini în care susținea că acuzațiile din investigația „LuxLetters” au fost „nesubstanțiale și nefondate”.

PE va acorda votul final referitor la CBCR publică

Eurodeputații din comisiile ECON și JURI ale Parlamentului European au aprobat joi, 28 octombrie, rezultatul negocierilor interinstituționale dintre Parlamentul European și Consiliu referitoare la directiva privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CBCR), stabilind premisele pentru adoptarea finală a acesteia. Următorul pas înainte ca directiva să intre în vigoare este votul final din cadrul sesiunii plenare a PE, programat pentru 10 noiembrie. Noile reguli vor impune anumitor companii multinaționale cu venituri de peste 750 de milioane de euro să prezinte public impozitul pe profit pe care îl plătesc. Statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a transpune directiva în dreptul național.

OCDE face apel la o mai bună coordonare pentru stabilirea prețului carbonului

Aproape jumătate din emisiile de CO2 legate de energie din economiile G20 sunt acum acoperite de un preț al carbonului, întrucât numeroase state au introdus impozite pe carbon sau sisteme de comercializare a certificatelor de emisii de carbon în ultimii ani, dar este nevoie de mai mult, iar măsurile ar trebui coordonate mai bine la nivel global, potrivit unui nou raport OECD, publicat miercuri, 27 octombrie. „Avem nevoie de o abordare mai coerentă la nivel global care să le permită statelor să-și crească ambițiile și eforturile la nivelul necesar pentru a îndeplini unui volum net de emisii egal cu zero la nivel global până în 2050, fiecare stat deținând o cotă adecvată și justă din sarcină și evitând în același timp distorsiunile relocării și ale comercializării certificatelor de emisii de carbon”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. Pe scurt, 12 economii G20 au implementat instrumente explicite de stabilire a prețului carbonului sau iau parte la sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon.